Protectia invizibila – antioxidanţii

Mediul înconjurator în care trăieşte omul modern a creat surse noi, artificiale, de radicali liberi, pe care mecanismele naturale de apărare nu le mai poate contracara (de exemplu: fumul de tigara, lumina ultravioletă, radiaţiile ionizante, poluarea industrială, gazele de eşapament). Formele reactive ale oxigenului se formează şi în cursul proceselor fiziologice din celula vie.

Pentru a putea combate acţiunea lor distructivă, organismul uman şi-a dezvoltat în cursul evoluţiei o serie de sisteme de protecţie care
îndepartează direct aceste forme reactive – radicali liberi, sau sunt capabile de procese de reparare a leziunilor produse de acestea. Procesele de oxidare afectează ADN-ul (poate creşte riscul de cancer) şi/sau distrug membranele celulare, cauzând moarte celulară şi accelerând procesele de îmbătrânire. Numeroase studii de specialitate indică faptul că radicalii liberi joacă un rol important în boli precum cancerul, ateroscleroza, cataracta, boala Parkinson, sau îmbătrânirea prematură.

Ce putem întreprinde pentru a preveni acţiunea agresiva a radicalilor liberi?

În primul rând, este recomandabil sa ducem o viată sănătoasă, într-un mediu ecologic, prin eliminarea surselor externe de radicali liberi, în măsura în care este posibil. Deasemenea este important sa protejăm organismul printr-o alimentaţie variată si un stil de viaţă sănătos; protejarea organismului se poate realiza şi prin administrarea de suplimenţi alimentari (doze şi combinaţii corecte la recomandarea medicului sau farmacistului).

Ce antioxidanţi cunoaştem?

Antioxidanţii cuprind o gama variată de compuşi naturali sau de sinteză. Cei mai cunoscuţi antioxidanţi naturali sunt: vitaminele E (tocoferolii), vitamina C (acidul ascorbic), carotenoizii (provitaminele A), vitamina F (acizii graşi esentiali), flavonoizii (vitamina P), acidul lipoic, enzimele glutation-peroxidaza, superoxid-dismutaza. Terapia modernă deţine si alţi compuşi de sinteză cu proprietaţi antioxidante: seleniul, zincul, melatonina, taurina, prostaglandinele, unele medicamente antiinflamatoare, antiasmatice, antibioticele, antihipertensive, carvedilolul, alopurinolul,  silimarina.

Vitaminele E (tocoferolii) sunt cei mai eficienţi antioxidanţi naturali liposolubili în sistemele biologice. Vitaminele F conlucrează cu seleniul în acelaşi scop şi deasemenea cu provitamina A (β-carotenul). Studii recente arată că aceşti compuşi (tocoferolul si provitamina A) au împreună si o acţiune eficientă anticanceroasă, tocoferolul fiind deja utilizat experimental pentru tratamentul unor forme de cancer la om si animal. Alimentele bogate in vitaminele E sunt: uleiurile vegetale (nerafinate sau parţial rafinate), unele legume şi fructe (cartofi dulci, avocado, kiwi, seminţe de floarea-soarelui, nuci, migdale, arahide), cerealele integrale si leguminoasele uscate, spanac, brocoli.

Vitamina F reprezintă un complex de acizi graşi mono- şi polinesaturaţi, intrând în componenţa uleiurilor vegetale (acidul linoleic, acidul linolenic, acidul arahidonic) cu un important potenţial antioxidant. Aceşti acizi nu pot fi sintetizaţi în organism, fiind cunoscuţi sub denumirea de acizi graşi esenţiali şi obţinuţi din unele produse alimentare: uleiul de floarea-soarelui, uleiul de porumb şi de soia, arahide şi nuci, seminţele de dovleac (crude), alunele, migdalele dulci, în uleiul de ficat de peşte, uleiul de măsline, fructele de cătină albă.

Vitamina C (acidul ascorbic) protejează organismul de acţiunea distructivă  a radicalilor liberi care se formează în cursul proceselor normale de metabolism, prin expunere la acţiunea unor toxici şi poluanţi (fumatul) sau în anumite maladii (diabetul zaharat, ateroscleroza, cancerul, etc.). Principalele surse alimentare de vitamina C sunt legumele si fructele crude. Fructele citrice (lămâia verde, lămâia, portocala, grepfruitul), tomatele şi cartofii sunt surse comune şi foarte bune de vitamina C. Alte alimente care au un conţinut bogat în vitamina C includ papaya, broccoli, varza de Bruxelles, coacăzele, căpşunile, conopida, spanacul, pepenele galben, kiwimerişoarele şi ardeii iuţi.

Carotenoizii (provitaminele A) fac parte din mecanismul local de protecţie împotriva lipoperoxidării. Beta-carotenul (cea mai importantă provitamină A) ajunge în organism prin aport alimentar şi este transformat de ficat in vitamina A, în funcţie de necesităţi. Alte roluri ale carotenoizilor sunt: profilaxia şi ameliorarea tulburărilor de vedere, creşterea rezistenţei organismului, contribuţia la menţinerea sănătăţii pielii, părului, danturii şi gingiilor. Provitaminele A se afla îndeosebi în fructe şi legume de culoare portocalie şi galbenă (morcovi, pătrunjel, sucuri de fructe, cartofi dulci, pepene, caise, spanac, varză creaţă, citrice etc.).

Flavonoizii (vitamina P) sunt antioxidanţi de tip fenolic. Flavonoizii se găsesc într-o serie de condimente şi mirodenii: rozmarinul, salvia, piperul, cuişoarele, oregano, ghimbirul, măslinele, ovăzul, dar şi în legume şi fructe: ceapa roşie, usturoiul, morcovii, brocoli, varza, castraveţii, dovleacul, roşiile, vinetele, murele, afinele, căpşunile, coacăzele.

Acidul α-lipoic este un antioxidant puternic atât în mediul apos, cât şi în mediul lipidic (gras) şi de altfel poate proteja toate celulele corpului de distrugerile produse de radicalii liberi. Acidul α-lipoic  are putere de refacere a altor antioxidanţi (vitamina E, vitamina C, glutationul, coenzima Q).  Sinteza de acid lipoic scade odată cu înaintarea în vîrstă, iar pe la vârsta mijlocie, poate să nu mai ajungă pentru protecţia deplină. Sursele alimentare de acid lipoic sunt: spanacul, rinichii şi inima de vită, broccoli, ficatul de vită, roşiile, mazărea de grădină, varza de Bruxelles, tărâţele de orez, bananele, coaja de portocală, soia. Totuşi, ar trebui să consumăm peste şapte kilograme de spanac pentru a primi doar 2 mg de acid alfa-lipoic, deci, o cantitate foarte mică.

Coenzima Q10 este o chinonă foarte potentă cu efect antioxidant. Se produce în organism, dar se găseşte şi sub formă de supliment alimentar în farmacii.

Glutation-peroxidaza şi superoxid-dismutaza sunt enzime distrugătoare de radicali liberi, iar pentru a putea să le producă, organismul are nevoie de aporturi importante de minerale şi oligo-elemente ca seleniu şi zinc. Fără zinc şi seleniu în cantităţi suficiente, sinteza acestor două enzime vitale devine imposibilă. Seleniul a dispărut aproape complet din alimentaţia omului actual din cauza proceselor artificiale de cultivare şi de prelucrare. În plus, cea mai mare parte a populaţiei înregistrează un deficit cronic de zinc. De aceea, adaosurile zilnice de zinc şi seleniu în alimentaţie, sunt esenţiale pentru a asigura cantităţile adecvate de enzime antioxidante.

Unele extracte din plante cum ar fi: extractul de ceai verde, extractul din seminţe de strugure, extractul de Gingko biloba au efect antioxidant la nivelul organismului. Boabele colorate ale plantei Schizandra sunt cunoscute în toată Asia pentru efectele sale benefice. Are proprietăţi antioxidante şi de asemenea este considerată o mare sursă de imunomodulatoare, substanţe care ajută corpul să se adapteze la condiţiile mediului. O altă plantă ale cărei principii active au efect antioxidant este rosmarinul. Principiile active din rosmarin au a proprietatea de a regenera şi alţi antioxidanţi cum este vitamina E.

CUM PUTEM PROTEJA ORGANISMUL DE ACŢIUNEA RADICALILOR LIBERI?

Adaptarea alimentaţiei constituie primul pas, existând o multitudine de produse bogate în antioxidanţi.  Un al doilea pas este completarea dietei cu suplimenţi antioxidanţi. Din cauza sărăcirii solurilor în îngrăşăminte naturale şi a tratamentelor intensive cu diverse substanţe chimice, suferite de legume şi de fructe (pentru a creşte mai rapid, pentru a fi mai rezistente, pentru a arăta mai atrăgător etc.) hrana sănătoasă si variată nu mai este suficientă pentru a asigura protecţia faţă de substanţele oxidante. Multe fructe si legume proaspete conţin vitamine si minerale cunoscute pentru proprietaţile lor antioxidante. Din diverse motive (lipsa de timp, mese neregulate, stres)  nu totdeauna reuşim sa consumăm zilnic cantitatea adecvată de alimente bogate în antioxidanţi. De aceea, este important să aducem un aport de suplimenţi antioxidanţi (produse special concepute pentru a acoperi necesarul zilnic de antioxidanţi) pentru a preveni şi combate efectele nocive ale radicalilor liberi asupra organismului.

În concluzie, nu uitaţi să aveţi grijă de sănătate şi să vă protejaţi organismul!

Be Healthy

Etichete: , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: