Fumatul – adevăr şi …provocare (I)

Este omniprezentă în viaţa fumătorilor şi nu numai: ţigara însoţeste cu succes ceşcuţa de cafea, petrecerile, stările depresive, nervozitatea sau plictiseala….

Percepţiile culturale care învăluiesc fumatul au variat cu timpul şi locul, de la spiritual – la păcat, de la sofisticat – la vulgar, de la plagă socială – la pericol asupra sănătăţii. Doar de curând, fumatul a început să fie privit într-o lumină negativă.

Totuşi, mulţi tineri încep să fumeze, media de vârsta scade înfiorător, procentajul fiind în creştere în special la femei. Aceşti fumători sunt dependenţi de tutun şi afirmă că nu ştiu să se lase.

Pericolele fumatului sau la ce ne putem aştepta în timp

Cele mai frecvente boli legate de fumat sunt: ateroscleroza (care duce la infarct miocardic, accident vascular cerebral şi boală vasculară periferică); cancerul de plămâni, pancreas, vezică urinară, uter, laringe, esofag , mamar şi de colon, cancerul oral, aspectul dezagreabil al dinţilor fumătorilor, a culorii lor galbene, a modificării rapide a culorilor obturaţiilor şi lucrărilor protetice pe bază de răşini, BPOC (bronhopneumonie cronică obstructivă), reduce fertilitatea şi pune în pericol sarcina.

Fumatul şi sistemul digestiv

Fumatul are efecte dăunătoare asupra fiecarui segment al sistemului digestiv, contribuind la unele dereglări comune, de genul arsurilor gastrice şi esofagiene sau a ulcerelor tubului digestiv. De asemenea, fumatul măreşte riscul de apariţie al bolilor inflamatorii intestinale cronice şi posibilitatea apariţiei litiazei biliare (pietre la nivelul vezicii biliare). Fumatul afectează ficatul, prin schimbarea modului în care acest organ metabolizează medicamentele şi alcoolul.

Afectarea esofagului. Pirozisul (arsurile gastrice) este extrem de frecvent la oamenii societăţii moderne. Arsurile gastrice se produc atunci când sucurile gastrice acide care se produc normal în stomac, refluează în esofag – segmentul de tub digestiv care face legătura dintre cavitatea bucală şi stomac. Fumatul, scade puterea de contracţie a acestui muşchi esofagian, făcând posibilă trecerea sucului gastric acid în esofag, mai ales atunci când creşte presiunea în stomac (în obezitate, tuse, constipaţie, mese prea abundente, exces de băuturi gazoase, etc.). Prin acest mecanism, mucoasa esofagului se inflamează, apărând boala numită esofagita de reflux. În evoluţia ei, aceasta poate să ducă la sângerări sau chiar la cancer al esofagului. Fumatul pare să favorizeze refluxul biliar de la nivelul duodenului în stomac, astfel încât conţinutul gastric să fie cu atât mai dăunător mucoasei esofagului.

Ulcerul gastric sau duodenal. Ulcerul reprezintă apariţia unei „eroziuni” la nivelul mucoasei stomacului sau duodenului. Nefumătorii fac mai rar ulcer decât fumătorii, iar şansa de vindecare a ulcerului este mai mare la nefumători, la fel şi riscul de apariţie a complicaţiilor sau dispariţia simptomelor cu tratament sau regim alimentar. Mecanismele prin care fumatul favorizează apariţia ulcerului gastric sau duodenal nu sunt pe deplin lămurite.

Unele cercetări sugerează faptul că fumatul poate creşte riscul infectării unei persoane cu bacteria Helicobacter pylori, cele mai multe cazuri de ulcer gastroduodenal fiind asociate cu prezenţa acestei bacterii. Fumătorii, sunt mult mai predispuşi să dezvolte ulcer, în special duodenal, vindecarea rapidă este mai puţin probabilă, la fel răspunsul la tratament cu dispariţia simptomelor.

Afectarea ficatului. Ficatul este un organ important care îndeplineşte multe funcţii. Ficatul este răspunzător de metabolizarea anumitor medicamente, a alcoolului şi a altor substanţe toxice pe care le transformă în substanţe netoxice, eliminate din organism prin intermediul materiilor fecale sau pe calea rinichilor. Fumatul modifică capacitatea ficatului de a transforma aceste substanţe, în unele cazuri, acest lucru putând influţa cantitatea de medicamente necesară pentru tratarea unei boli, astfel scăderea capacităţii ficatului de metabolizare a medicamentelor, le face să persiste netransformate mai mult timp în organism, existând pericolul de acumulare cu apariţia de efecte toxice! Efectele fumatului asupra modului în care ficatul „prelucrează” medicamentele dispar şi ele odată cu încetarea fumatului.

Fumatul un factor nociv pentru aparatul cardiovascular. Fumatul este un factor de risc sigur pentru dezvoltarea cardiopatiei ischemice şi a infarctului de miocard, cât şi în amplificarea riscului de moarte şi recurenţă a infarctului miocardic.

Alterarea profilului lipidic. Comparat cu nefumătorii, fumătorii grei – mai mult de 25 ţigări pe zi – au nivele crescute de LDL-colesterol, trigliceride şi mai scazute de HDL-colesterol. Modificări ale tensiunii arteriale. Fumatul este asociat cu creşterea valorilor tensiunii arteriale. De asemenea, fumatul poate altera răspunsul la tratamentul antihipertensiv.

Creşterea coagulabilităţii sângelui apare prin stimularea funcţiei trombocitelor şi mai ales prin creşterea nivelului plasmatic al fibrinogenului. Afectarea funcţiei endoteliului apare prin diminuarea capacităţii acestuia de a secreta anumite substanţe protectoare  (ex. prostaciclina).

Fumatul şi pilula contraceptivă

Deoarece fumatul a devenit din ce în ce mai răspândit în rândul femeilor, iar contracepţia prin administrarea de pilule câştigă tot mai mult teren, asocierea lor este un real pericol. Nicotina, prin eliberarea catecolaminelor, determină spasme arteriale cu reducerea debitului sanguin, ce  se traduce prin încetinirea vitezei de întoarcere a sângelui. Prin efectele sale metabolice pilula determină creşterea coagulabilităţii sângelui. Mici leziuni vasculare produse prin hipoxia favorizată de monoxidul de carbon din fumul de ţigară, depunerile de colesterol din pereţii vaselor (favorizate de pilulă) sau chiar prin adoptarea unor posturi vicioase (cum ar fi poziţia „picior-peste-picior”) încheie lanţul condiţiilor generatoare ale coagulării intravasculare.

Pot apare accidente tromboembolice, reprezentate mai frecvent prin tromboflebite profunde (care vor conduce la insuficienţă venoasă cronică) şi, mai rar, prin embolii şi tromboze cerebrale (cu mortalitate importantă!). Insuficienţa venoasă cronică presupune repermeabilizarea parţială a venei după tromboflebită, cu edeme cronice (frecvent dureroase), modificări ale pielii (devine cartonoasă şi colorată în brun), mare fragilitate la mici traumatisme, cu sângerări exagerate şi dezvoltarea de ulceraţii. Emboliile sunt cel mai frecvent pulmonare, şi se manifestă prin lipsa de aer, tuse, expectoraţie sanguinolentă şi dureri toracice (ca un junghi). Trombozele cerebrale se pot manifesta prin dureri de cap, tulburări ale percepţiei senzoriale sau chiar paralizii.

Acestea sunt multitudinea de motive pentru care nu trebuie să ascunzi faptul că fumezi medicului ginecolog care îţi recomandă pilula drept metodă contraceptivă, pentru a fi îndrumată spre o altă modalitate de a evita sarcina!

 

 

Be Healthy&Farm. Elena Adina Drăgan

Etichete: , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: